joi, 30 aprilie 2009

Memoria romanilor...volatila?!

M-am gandit ca inainte sa formulez o opinie sa caut pe internet definitii clare despre ce inseamna memoria. Si am gasit o multime!
Ce este memoria ?
Memoria reprezintǎ acea capacitate psihicǎ absolut necesarǎ, fǎrǎ de care viaţa ar fi practic imposibilǎ, am trǎi într-un prezent continuu, fǎrǎ trecut şi fǎrǎ viitor, incapabili sǎ înregistrǎm schimbǎrile.
Memoria este procesul psihic care asigurǎ întipǎrirea, stocarea şi reactualizarea experienţei anterioare.


Formele memoriei
Având în vedere durata pǎstrǎrii informaţiilor, se disting trei forme ale memoriei umane:
§ Memoria senzorialǎ (de foarte scurtǎ duratǎ) –
informaţia este stocatǎ pentru 0,5 secunde ;
§ Memoria de scurtǎ duratǎ - informaţia este stocatǎ pentru 15-20 secunde ;
§ Memoria de lungǎ duratǎ - informaţia este stocatǎ un timp nelimitat )ore, zile, ani, întreaga viaţǎ) ;

Am gasit inca una:
MEMORIA RAM este cea care stochează datele de lucru în momentul procesării lor. Datele finale, adică rezultatele procesării sunt stocate pe medii permanente, pentru a fi accesibile ulterior. Este o memorie realizată cu circuite electronice din care se poate citi, dar in care se poate si scrie , iar aceasta memorie conţine numai programele sistemului de operare şi informaţiile care urmează a fi procesate.
Este volatilă, astfel încât la scoaterea de sub tensiune a calculatorului conţinutul acestei memorii este pierdut ireversibil.

Si m-am gandit ca totusi si memoria umana are ”volatilitatea” ei: UITAREA!
Uitarea reprezintǎ imposibilitatea de a actualiza amintirile.
Formele uitǎrii :
- uitare totalǎ ;
- recunoaşterile şi reproducerile parţiale ;
-uitarea momentanǎ (lapsusul).

Cauzele uitǎrii :
- ştergerea urmelor din memorie ;
- interferența informațiilor;
-reprimarea amintirilor neplǎcute.

Acum unind toate aceste definitii, si privind materialul publicitar, ma intreb:

Oare atunci cand partidele emana strategii pentru om si despre om privesc omul in ansamblul lui sau doar ca pe o masinarie ...de vot?!
Cu siguranta, raspunsul este numai unul!
Iar definitiile ar putea sa se reformuleze, sa se intrepatrunda, pentru ca la dezbaterile Scolilor de Vara (sau de Iarna)...sa se analizeze OMUL DE TIP NOU!

luni, 27 aprilie 2009

dupa duminică...



Sunt zile cand ai vrea numai sa asculti muzica, sa privesti cerul, sa citesti, sa te pierzi in ganduri...Sa nu te uiti la televizor, sa nu vezi buletine de stiri, sa nu te uiti la talk-showuri...
Asta e una dintre ele...

sâmbătă, 25 aprilie 2009

A fost cutremur!



A fost cutremur! Intre 20:18 si 20:23! Si a avut magnitudinea de 5,3 pe scara richter, avand epicentrul la 120 km adancime, in Vrancea. S-a simtit in multe orase din tara, in Bucuresti, dar si in Bulgaria si la Chisinau.
De pe situl Centrului de Avertizare Seismologica http://www.fotonsas.ro/infoirsa/seisme%20recente.html
se observa ca activitatea seismica este intensa.
Totodata se comunica pe la tv ca acest cutremur era asteptat si ca probabil chiar daca vor exista replici ele vor avea magnitudini mai mici.

Altfel, ca si Roxana Iordache, http://roxanaiordache.wordpress.com/2009/04/25/cum-v-ati-petrecut-cutremurul-tare/ ma gandesc si sper ca in aceste momente sa ne amintim de Dumnezeu si de ce este important in viata fiecaruia dintre noi!

Sper ca toti sunteti bine!





Buna dimineata!

vineri, 24 aprilie 2009

Ghionoaia...șorecarul

Surprinzatoarea vizita de doua zile a Printului Albert al II-lea de Monaco s-a incheiat astazi.
Ultima oprire a fost in Delta Dunarii, unul dintre scopurile vizitei fiind protectia mediului, respectiv Delta Dunarii.
Inainte de a vizita Delta Dunarii, printul Albert de Monaco s-a intalnit joi cu Traian Basescu, Mircea Geoana, Emil Boc si chiar Patriarhul Daniel, si-a exprimat pozitia fata de lipsa de eficienta in exploatarea resurselor turistice ale Deltei Dunarii, afirmand ca aceasta se va schimba de acum!
Azi, la Tulcea, Printul Albert a fost insotit de ministrul turismului Nutzi Ud(r)ea si ministrul (Pleștii!) culturii Paleologu , si au vizitat Delta Dunarii dar si cateva sali in care erau expuse diverse exponate care redau flora si fauna din zona, precum si un acvariu!
La Antena 3, in cadrul buletinul de stiri de la ora 18,00 reporterii au surprins-o pe ministra Nutzi Ud(r)ea vizionand un exponat care reda un tablou al faunei si florei din Delta, si despre care a declarat ca este o adevarata lectie de biologie!


Ce credeti ca a recunoscut?!


”Uite...aici...GHIONOAIA...(mai jos)...ȘORECARUL...” :)

Oare de ce ii sunt atat de cunoscute aceste ...exponate?

Putem demara chiar si un concurs (ca e la moda si-mi place!) :
Cine e GHIONOAIA, cine e ȘORECARUL?




Premiu:


O excursie la Monaco!


(virtuala)



Cu siguranta ca va urma un schimb de experienta intre ministerul turismului si Monaco, dar cum ministra verifica si luminile de scena, nu va avea incredere in nimeni, va face singura schimbul de experienta! :)

Izvorul Tamaduirii, Izvorul Vietii


Sursa http://www.credo.ro/Izvorul-Tamaduirii.php
”Vineri, in Saptamana Luminata, ortodoxia sarbatoreste Izvorul Tamaduirii, un mare praznic ce dateaza din a doua jumatate a primului mileniu crestin. Se face referire la o vindecare minunata a unui orb ce si-a recapatat vederea dupa ce si-a udat fata cu apa unui izvor situat intr-o padure din apropierea Constantinopolului. Biserica zidita din ordin imparatesc pe locul unde era situat acel izvor a primit hramul "Izvorul Tamaduirii".”

Acum, la Istambul, Biserica ”Izvorul Tamaduirii” este reconstruita si este loc de pelerinaj mai ales in aceste zile Sfinte.

”La sarbatoarea de astazi mergem cu gandul si cu inima mai ales spre Maica Domului, cea care s-a dovedit izvor al dumnezeirii, prin nasterea Mantuitorului.
In toate bisericile si manastirile, dupa Sfanta Liturghie, se savarseste slujba de sfintire a apei (aghiasma mica), dupa o randuiala adecvata Saptamanii Luminate.
Hristos Cel inviat, Izvor nesecat de daruri pentru noi, sa fie pururi in mijlocul nostru. Amin.”


Este, de fapt, pe langa minunata Sarbatoare a Pastelui care ne-a condus pe calea marelui Post la o curatire a trupului si sufletului, o vindecare Divina. Aceasta sarbatoare este de fapt celebrarea Izvorului Vietii, a Maicii lui Isus, Sfanta Fecioara, care a daruit umanitatii cel mai scump Dar, cel al Mantuirii prin Isus Hristos.

Sa avem o zi in care toate cele grele...rele sa se duca...
Si dupa curatirea sufletului si a trupului sa ne vindecam!

duminică, 19 aprilie 2009

Hristos a inviat!




Hristos a inviat!
Lumina Sfanta a Invierii sa ne invaluie sufletul, sa ne lumineze mintile, sa ne deschida inimile spre iubire,credinta si iertare.

sâmbătă, 18 aprilie 2009

Dumitru Staniloae Invierea Domnului si importanta ei universala


Dumitru Staniloae
Învierea Domnului si importanta ei universalã

”Învierea Domnului este evenimentul fãrã pereche în istoria lumii. Importanta ei întrece în mod absolut tot ce se întâmplã si se poate întâmpla în univers. Numai creatiunea lumii mai are aceastã importantã si calitate. Ca si creatiunea tot asa si învierea, nu sunt evenimente propriu-zis istorice, întrucât nu se datoresc unor cauze imanente, nu pot fi explicate si prevãzute ca provenind din concursul fortelor si împrejurãrilor naturale antecedente.
Cauza care produce creatiunea este metaistoricã si metanaturalã. De aceea, chiar dacã ar fi existat, prin absurd, oameni cari sã vadã aparitia lumii, ei tot n-ar fi putut privi lucrarea cauzei aducând-o la existentã, o datã ce omul nu are acces dincolo de domeniul imanent fizic, istoric si spiritual. Acei predispusi martori ai aparitiei lumii ar fi vãzut ceva enigmatic si e posibil cã si-ar fi explicat aceastã enigmã altfel decât prin creatiunea lumii de cãtre Dumnezeu. Creatiunea prin Dumnezeu nu se poate constata pozitiv, empiric, stiintific, istoric. E drept cã celelalte teze pot fi usor respinse, ca absurde, dar actul pozitiv prin care se acceptã creatiunea e credinta.
Tot asa de putin istoric este, sub acest raport, evenimentul învierii Domnului. Cel care lucreazã si de astã datã în calitate de cauzã este tot Dumnezeu. Învierea Domnului nu se datoreazã vreunei puteri din natura omeneascã a Domnului, sau altor puteri naturale de primprejur. Învierea Domnului nu este o verigã ce se însirã în lantul vietii istorice ca toate celelalte întâmplãri. De aceea cauza care a produs învierea nu s-a putut vedea în lucrarea ei, fiind transcendentã mijloacelor de investigatie si de constatare omeneascã. Dacã ar fi vãzut pe Domnul dupã moarte cineva fãrã credintã ar fi cãutat, desigur, o explicatie naturalã a acestui fapt sau l-ar fi considerat o enigmã a cãrei explicatie naturalã nu se poate da încã, dar se va putea în viitor. Si aici, ca si la creatiune, toate explicatiile acelea se pot usor destrãma si existã foarte multe consideratii cari mânã mintea spre acceptarea învierii prin Dumnezeu, dar pozitiv, empiric si deci absolut constrângãtor, lucrul nu se poate vedea. Credinta îsi pãstreazã si aci rolul hotãrâtor. Se vede cã e destinul nostru cât suntem în forma actualã de existentã sã nu ne putem apropia de lucrãrile si de prezenta lui Dumnezeu prin vedere, prin constatare indubitabilã, ci prin credintã, prin ascultarea si acceptarea smeritã a asigurãrii ce ne-o dã prin cuvântul Sãu.
Dar dacã creatiunea si învierea nu sunt evenimente istorice în sensul obicinuit, aceasta nu însemneazã cã ele n-au avut loc sau cã n-au nici o relatie cu istoria si cu natura creatã. Ele amândouã sunt un perfectum deplin, fapte petrecute odatã pentru totdeauna si nu ceva ce se petrece continuu, o lege generalã a existentei. O persoanã care a trãit într-un timp si într-un loc anumit ca om deplin a fost înviatã de Dumnezeu. Acesta e un fapt unic, apartinând timpului trecut si tocmai prin aceastã unicitate, introducând în istorie ceva neobisnuit ei, ceva care face sã vedem cã istoria nu e totul, nu e ultima realitate, cã pe lângã ea, pe deasupra ei si la sfârsitul ei, existã altceva care dã astfel istoriei un sens relativ.
De la punctul acesta, al relatiei cu istoria, creatiunea si învierea merg pe drumuri deosebite. Din cei doi factori ai creatiunii, cauza si efectul, cel din urmã cade cu totul în istorie, în domeniul nostru. Creatiunea, fãrã sã fie astfel o lucrare istoricã, tinteste în istorie si determinã istoria. Tot ce se întâmplã ulterior în lume se datoreazã si poartã pecetea actului anistoric al creatiunii, chiar dacã nu vãd oamenii, chiar dacã lumina aceasta revãrsatã peste univers nu e vãzutã de orbia oamenilor cãzuti în pãcat.
Învierea însã nu numai în factorul cauzã, ci si în factorul efect este dincolo de istorie. Iisus Hristos cel înviat nu e o persoanã istoricã, supusã conditiunilor existentiale ale acestei vieti, cauzelor fizice si spirituale ce domnesc în imanentã. Învierea lui Iisus Hristos se deosebeste astfel de toate minunile sãvârsite de El, sau de profeti, sau de alte organe dumnezeiesti. Efectul tuturor minunilor, oricât ar fi cauza de metaistoricã, este istoric. Prin oricare minune se reparã pe cale extranaturalã o piesã stricatã din naturã, se repune ceva în functia ce-o îndeplinea în angrenajul imanent al vietii: se reface un ochi, se schimbã un lucru din naturã cu un alt lucru tot din naturã, se readuce o persoanã care a încetat de-a mai trãi în viatã, în starea de a continua viata în aceleasi conditiuni ca înainte de întreruperea prin moarte. Lazãr prin înviere n-a intrat într-un nou mod de existentã, ci l-a reluat pe cel dinainte de-a muri, a reluat o viatã tot asa de supusã bolilor si mortii, trebuintelor naturale, ca si cea dinainte. El va mai trãi un timp, apoi va muri.
Iisus Hristos însã prin înviere intrã într-un mod de existentã, într-o dimensiune de viatã cu totul deosebitã de cea anterioarã, de cea istoricã, de cea pe care o trãim cu totii supusi stihiilor acestei lumi. El a intrat la o viatã sustrasã cu totul din angrenajul cauzalitãtii naturale; la o viatã fãrã boli, fãrã moarte, fãrã frica de moarte. Viata acesta nu e o fazã ulterioarã a celei istorice, încât sã decurgã din ea în mod natural. Atunci toti am ajunge la ea fãrã sã fi fost necesarã patima pe cruce a Mântuitorului. Realitatea aceasta nouã a învierii e o operã exclusivã a lui Dumnezeu, nefiind nimic în afarã de Dumnezeu care sã contribuie la realizarea ei: e un fel de creatiune din nimic a lui Dumnezeu.
Deosebirea de creatiune constã doar în aceea cã pe când prin creare se iscodesc ipostasuri, fete cari n-au mai fost, prin înviere se readuc fetele, suporturile cari au încetat sã mai existe, la o nouã formã de viatã. Cel înviat este, ca eu, ca fatã, ca ipostas, exact cel dinainte de moarte. Rostul aparitiilor dupã înviere, a cãror naturã nu se poate preciza, e tocmai sã arate identitatea lui Hristos cel înviat cu cel de dinainte.
Tocmai în acest punct gãsim relatia învierii cu istoria: ea atinge cu degetul ei creator si transformator ceva ce-a fost în istorie. Degetul minunat, lucrarea lui, si efectul lucrãrii lui sunt metaistorice. Dar ipostasul învrednicit de o viatã metaistoricã e tocmai cutare ipostas care a trãit într-un punct precis al istoriei. Golul rãmas prin evaporarea vietii din el, "oasele moarte" primesc o nouã viatã exclusiv prin puterea lui Dumnezeu.
Creatiunea e actul dumnezeiesc ce cade perpendicular pe un punct de la care începe, tocmai prin aceastã cãdere, istoria. Învierea e actul dumnezeiesc ce cade perpendicular pe ceva care a fost în istorie, dându-i prin aceasta o nouã viatã, transfiguratã. Si la creatiune, si la înviere istoria nu e productivã. Productiv e numai Dumnezeu. Ea e arãtatã în toatã micimea ei. Ea are ce are ca istorie si va ajunge la o depãsire a ei în eshatologie numai prin Dumnezeu. Ea este ca istorie si va fi ca eshatologie numai prin harul dumnezeiesc.
Creatiunea dã posibilitatea istoriei, învierea o aratã ca insuficientã, ca stadiu ce trebuie sã disparã si sã fie înlocuit cu forma cea perfectã si definitivã a existentei. Învierea aratã istoria ca un provizorat în tensiune spre eshatologie. În înviere se manifestã nemultumirea lui Dumnezeu cu istoria. O nemultumire de care suntem si noi pãtrunsi. Dacã învierea ar fi fost fapt istoric, încadrat perfect, în cauza si efectul ei, în istorie, atunci ea nu ne-ar arãta ceva peste istorie, ci ne-ar confirma existenta istoricã drept existentã ultimã. Numai prin faptul cã învierea atrage, cu fortã metaistoricã, ceva din istorie în altã orbitã de existentã, aratã spre un viitor altfel decât istoric. Învierea are de lucru cu istoria, dar nu pentru a o confirma ca singura realitate, ci pentru a o judeca, a o arãta în criza de care suferã, si pentru a se milostivi de ea.
De unde vine aceastã contrazicere dintre intentia dumnezeiascã manifestã în actul creatiunii care afirmã istoria si cel al învierii care dezaprobã istoria? E de observat mai întâi cã învierea nu este o dezaprobare radicalã a istoriei, pentru cã atunci nu s-ar mai ridica din moarte aceleasi ipostasuri cari au trãit în istorie. Învierea e totusi ceva pozitiv si intentia ei se referã tocmai la cele istorice. Dar întrucât învierea trece pe cele istorice la o nouã formã de viatã, se vede cã forma cea veche nu e pe placul vointei dumnezeiesti. Si întrucât învierea urmeazã dupã catastrofa mortii, în care se aratã deplin dezaprobarea dumnezeiascã a istoriei, se vede cã forma de viatã istoricã, neagreatã de Dumnezeu, e atât de înrãdãcinatã în fiinta creatiunii, încât e necesarã în prealabil o distrugere totalã a ei, ca s-o facã Dumnezeu din nou. Dumnezeu nu-si dezminte prin înviere dragostea de cele create, dar forma lor de viatã nu mai e cea doritã de El. O deviere, o stricãciune serioasã le face de neacceptat din partea lui Dumnezeu. Interventia lui Dumnezeu dupã creatiune, prin înviere, postuleazã pãcatul intrat în lume dupã creatiune.
Manifestãrile pãcatului, ale stricãciunii, ale bolii care stãpâneste toatã creatiunea, le simtim toti. Filosofia contemporanã a unui Heidegger se opreste în fata acestui caracter bolnav al existentei ca în fata aspectului ei fundamental. Dintre toate manifestãrile de boalã ale acestei existente se remarcã îndeosebi în aceastã filosofie moartea cu nelinistea ce-o aruncã ca o umbrã asupra întregii vieti, determinând în mod covârsitor actele, gândurile, atitudinea vietii noastre. Viata noastrã e o "existentã spre moarte". Moartea mãrgineste tot ce existã în lume. Lumea aceasta este în mod fiintial o lume a mortii. Existenta ei, ca si existenta omului, este o existentã amenintatã, nu numai obiectiv, ci si subiectiv, de granita mortii. Aceasta ne face sã suferim. Dar si sã simtim existenta de aici ca ceva nedeplin, ca un biet fragment dintr-un întreg pe care nu-l vedem, dar îl dorim. Bolile fizice sunt agentii mortii cari avanseazã continuu în fiinta noastrã, cari rod neîntrerupt ca niste viermi ai mortii din micul tezaur de viatã al nostru. Insuficientele intelectuale si morale ne vorbesc iarãsi de caracterul fragmentar al existentei noastre.
Viata acesta cariatã, anemicã, tulburatã, rãpusã în scurtã vreme de moarte, nu corespunde cu izvorul care dã viata si în care nu e nici o urmã de slãbiciune si de boalã. Caracterul ei actual nu e voit de Dumnezeu. Dar nu Dumnezeu a fãcut lumea asa, ci stricarea a venit prin voia liberã a fiintelor rationale. Dacã Dumnezeu ar fi fãcut lumea asa, atunci prin înviere El s-ar sili sã o repare, mânat de regretul cã a fãcut-o asa. Cum însã stricarea ei s-a fãcut prin voia liberã a fiintelor rationale si urmarea acestei stricãciuni e moartea, învierea se înfãtiseazã ca un act de gratie a lui Dumnezeu care nu vrea sã lase ca suferinta sã aibã ultimul cuvânt si pe oameni pierduti în moarte, ci ridicã totul la o nouã viatã, fãrã suferinte si fãrã moarte.
Prin înviere El scoate lumea din starea bolnavã în care s-a rostogolit, înãltând-o la o stare a cãrei bogãtie, plenitudine si fericire nici nu ne-o putem închipui, asa cum nu-si poate închipui omul mereu bolnav starea de perfectã sãnãtate. Dacã prin pãcat s-a introdus în viata de la Dumnezeu boala radicalã, prin înviere aceastã boalã e eliminatã. E de crezut cã fãrã cãderea în pãcat n-ar fi intervenit înviere, asa cum peste tot n-ar fi avut loc întruparea Fiului lui Dumnezeu.
În Iisus Hristos viata cea nouã, eshatologicã, e realizatã. El este începãtura pentru toti cari cred în învierea Lui, pentru întregul univers, care actual boleste. Viata cea nouã nu este numai promisiune, ci este în El realizatã, prezentã. Noi însã trãim mai departe în istorie, dar cu ochii credintei si ai sperantei spre El, spre viata cea adevãratã, deplinã, ultimã si fãrã de moarte.
Când zicem cu credintã: Hristos a înviat! afirmãm implicit: Noi toti vom învia!”
Sfintele Pasti, 1937; (Ortodoxie si românism, Ed. Albatros, 1998)

joi, 16 aprilie 2009

JOIA MARE



Joia Mare
Sfânta și Marea Joi începe cu slujba Vecerniei unită cu Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare. În această zi se face și sfințirea unui al doilea Agneț, care va fi folosit apoi de-a lungul anului la împărtășirea bolnavilor (și a copiilor). Acest moment amintește de prezența lui Hristos pe pământ la momentul Cinei cele de Taină. În unele locuri, după rugăciunea amvonului se face Slujba spălării picioarelor, amintind de gestul lui Hristos care a spălat picioarele ucenicilor, după Cină.

Seara se face Utrenia pentru Vinerea Patimilor, cu Denia celor 12 Evanghelii. Pericopele evanghelice citite amintesc ultimele învățături ale Mântuitorului către ucenici, precum și înainte-vestirea Patimilor Sale, rugăciunea pe care o face Hristos și Noul Legământ. Cele doisprezece pericope evanghelice citite atunci sunt:
Cina cea de Taină
Răstignirea MântuitoruluiIoan 13, 31-18,1
Ioan 18, 1-29
Matei 26, 57-75
Ioan 18,28 - 19,16
Matei 27, 3-32
Marcu 15, 16-32
Matei 27, 33-54
Luca 23, 32-49
Ioan 19, 19-37
Marcu 15, 43-47
Ioan 19, 38-42
Matei 27, 62-66
Preluat de pe
http://ro.orthodoxwiki.org/

marți, 14 aprilie 2009

...din ciclul ”sa recunoastem personajul”, joc pentru copii intre 3-7 ani!



Sa recunoastem personajul!
el Este! Cu ochii...tristi... cu privirea...flasca...e doar obosit;) Pacat!
Aici declara cu aplomb ca familia sa esta târâta intr-un razboi mediatic de catre moguli! Normal!
Sa recunoastem asadar personajele...”Din ce familie fac parte viețuitoarele care se târăsc? Raspuns: Din familia TÂRÂTOARELOR!” Raspuns Corect! 10 puncte! :)

duminică, 12 aprilie 2009

Flori pentru o FLOARE, MAMA!







La multi ani, mama!










Florile din poze sunt flori de mar! Din balconul nostru!
Anul trecut am plantat doi meri in ghivece mari, unul al Alexandrei celalat al meu. Anul acesta au...explodat de flori. In fiecare dimineata ne bucuram atunci cand deschidem ochii si vedem la fereastra...flori!
Parca au inflorit asa ca dar pentru mama! ”Am doua flori intre flori!”, asa ne spune!
La multi ani, tuturor celor care isi sarbatoresc astazi ziua onomastica!


sâmbătă, 11 aprilie 2009

Legea...junglei aplicata de procurorii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in ”apararea” ministrului finatelor Pogea Gheorghe

Urmaresc blogul lui George Serban cu mare interes de cand a intrat in lumea blogosferei. Demersurile domniei sale cu privire la constatarea si sesizarea unor fapte ce se inscriu perfect in tabloul elementelor constitutive ale unor infractiuni, unele flagrante, savarsite de persoane, aflate in functii publice, cu dezinvoltura si lipsa de responsabilitate genarate, dupa parerea mea, de atitudinea “sefului”, au fost intotdeauna favoritele mele! Asta s-a observat si azinoapte cand, citind despre raspunsul primit de George Serban in urma sesizarii transmise catre doamna Procuror General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la fapte savarsite de catre ministrul finantelor, Pogea Gheorghe, am fost tentata sa-mi exemplific parerea cu citate ale articolelor din Codul de procedura penala, si nu m-as mai fi oprit... In speta, George Serban a transmis, prin e-mail, doamnei Procuror General Laura Codruţa Kovesi o sesizare cu privire la posibila savarsire de catre dl. Gheorghe Pogea a infractiunii de fals in declaratii
referindu-se la ”fals in declaratii, pentru ca in declaratia de interese depusa la Secretariatul general al Guvernului si publicata pe pagina oficiala a Executivului, dl. Gh. Pogea a declarat ca nu face parte din conducerea vreunei societati comerciale, asa cum este formatul declaratiei prevazut de lege. Iar Oficiul Registrului Comertului pe un document oficial eliberat, in original la data de 11 februarie 2009, ne arata ca dl. Gh. Pogea este, bine merçi, administrator - director general al S.C. Titan Mar S.A. a familiei Adriean si Miorita Videanu.”
Dupa aproape 60 de zile a primit raspuns.
Un raspuns care frizeaza culmea ridicolului.
Nu stiam ca a sesiza Parchetul cu solicitarea clara sa se efectueze cercetari asupra unor fapte susceptibile a se incadra in tabloul elementelor constitutive ale unor infractiuni, indicandu-se chiar si faptuitorul, se numeste ”MEMORIU”???!!!
Eu stiam ca se numeste altfel, ceva ce rezulta de prin art. 221 si definite prin art. 223 sau 222 C.pr.p.
Dar ce mai conteaza, George Serban, vad, nu indeplineste conditiile impuse de art. 222,. Dar poate se incadreaza la 223?! ori poate la 221 aliniatul 1: "Organul de urmărire penală este sesizat prin plângere sau denunţ, ori se sesizează din oficiu când află pe orice altă cale că s-a săvârşit o infracţiune."
Or fi mai avansati ca noi si or lucra dupa Codul acum in …”discutii”! S-or fi intalnit in Comitii si au spicuit din cele mai năstrusnice prevederi propuse in noul cod de procedura penala???!!!
Eu sincer cred ca e o gluma! Nu pot sa cred ca un Procuror Sef de Sectia in Prchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, institutia suprema a Parchetelor din Romania poate emana un astfel de …inscris!
In orice caz, ”actuletul ” asta nu indeplineste conditiile impuse prin codul de procedura penala, in vigoare, cu privire la continutul obligatoriu a unui act emis in exercitarea functiei, de catre un procuror - Ordonanta sau Rezolutie.
De exemplu:
Art. 203. prevede la alin - "(1) În desfăşurarea urmăririi penale, organul de urmărire dispune asupra actelor sau măsurilor procesuale prin ordonanta, acolo unde legea prevede aceasta, iar în celelalte cazuri prin rezoluţie motivată"
Atat, si
"(2) Ordonanţa trebuie să fie motivată şi să cuprindă totdeauna data şi locul întocmirii, numele, prenumele şi calitatea celui care o întocmeşte, cauza la care se referă, obiectul actului sau măsurii procesuale, temeiul legal al acesteia şi semnătura celui care a întocmit-o. Ordonanţa va cuprinde de asemenea menţiunile speciale prevăzute de lege pentru anumite acte sau măsuri."
Sau
Art. 228. – “(1) Organul de urmărire penală sesizat în vreunul din modurile prevăzute în art. 221 (cel care defineste modul de sesizare a organelor de cercetare – plangere, denunt ori sesizare din oficiu) dispune prin rezoluţie începerea urmăririi penale,…
(1indice 1) Rezoluţia de începere a urmăririi penale va cuprinde data şi ora la care s-a dispus începerea urmăririi penale şi va fi înregistrată într-un registru special.
(4) Dacă din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergătoare efectuate după primirea plângerii sau denunţului rezultă vreunul din cazurile de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale prevăzute în art. 10, cu excepţia celui de la lit. b1), organul de urmărire penală înaintează procurorului actele încheiate cu propunerea de a nu se începe urmărirea penală.
(5) Dacă procurorul constată că nu sunt întrunite condiţiile arătate în alin. 4, restituie actele organului de urmărire penală, fie pentru completarea actelor premergătoare, fie pentru începerea urmăririi penale.
(6) În cazul în care procurorul este de acord cu propunerea, o confirmă prin rezoluţie motivată. Copie de pe rezoluţie se comunică persoanei care a făcut sesizarea, precum şi, după caz, persoanei faţă de care s-au efectuat acte premergătoare.
(6indice 1) Împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale se poate face plângere la instanţa de judecată, potrivit art. 278 indice 1 şi următoarele.
(7) Dacă ulterior se constată că nu a existat sau că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia propunerea de a nu se începe urmărirea penală, procurorul infirmă rezoluţia şi restituie actele organului de urmărire, dispunând începerea urmăririi penale. “

Este evident ca acest ”actuleț” este o rușine a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitia a ROMANIEI!
In esenta, Cod de procedura penala reglementeza tocmai conduita si modul pe care organele statului sunt obligate sa o aiba in exercitarea functiei, si sa constate la timp şi în mod complet faptele care constituie infracţiuni, astfel incat ”orice persoană care a săvârşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală” (art.1 C.pr.p)!
In activitatea sa, procurorul, trebuie sa stea cu Codul de procedura penala si Cod penal in buzunărel, la fel caConstitutia din buzunarelul Prezidentului (ca de acolo s-o fi inspirat, la cate declaratii a dat in dosarele Flota si altele…urmeaza sa aprofundeze ). Asadar, orice actiune a procurorului in exercitarea functiei pe care o ocupa (in spiritul aflarii adevarului si aplicarii legii;))este reglementata de Codul de procedura penala, fiind definte foarte clar si precis forma si continutul inscrisurilor pe care le emana! In general toate actiunile procurorului sunt definte ca fiind Ordonante sau Rezolutii, iar uneori este obligat sa incheie si procese verbale prin care constata diverse situatii de fapt!

Consider ca exista multi juristi in tara asta, unii adevarati Maestrii, care pot evalua aceast ... „raspuns” si sper ca unii dintre ei sa fie acolo de unde sa poata sanctiona asemenea acte, care nu sunt izolate, astfel incat legea sa se aplice asa si pentru ce a fost creeata!
Raspunsul emis de Procurorul Sef de Sectie al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie Sectia de urmarire penala si criminalistica m-a facut sa cred ca ma aflu intr-o Republica…bananiera unde nu exista decât …LEGEA JUNGLEI…

PS: Foarte ciudat acest raspuns, mai ales ca nu este trecut numele semnatarului!
Oare cum se poate ca un act emis de o autoritate a statului sa nu aiba trecut numele functionarului care a intocmit respectivul document?! Elementar, nu?!
UP-DATE IMPORTANT: Esenta actiunilor este cea sesizata de George Serban in up-date-ul pe care il redau integral:
"VERY IMPORTANT UPDATE: Noaptea este, intr-adevar, un sfetnic foarte bun. Astazi, 11 aprilie 2009, dupa un somn bun, un ness si mai bun (facut de mine) am inteles de ce Parchetului General i-au trebuit 60 de zile ca sa gaseasca o ¨solutie¨. Pai daca incepeau procedural cercetarea penala, Presedintele Romaniei, dl. Traian Basescu trebuia sa-l suspende pe ministrul Pogea, asa cum a facut si cu ministrul liberal Theodor Atanasiu si ramanea tara fara catastrofa. Daca cercetarea se extindea si asupra ministrului Videanu, cine naiba mai ¨gestiona¨ banii de la FMI si BM care treceau de BNR si ajungeau in ceea ce s-ar putea numi economiile … Simteam eu ca ceva se ascunde in spatele acestei facaturi. O mai reluam o data, cu asistenta de specialitate. Oare, ce face PNL-ul? …"

miercuri, 8 aprilie 2009

Mahalaua, mon amour...


Mahalaua, mon amour

Cine da cu pietre-n stele...
...mi-a venit si mie randul sa ma socotesc cu gandul...
...doua flori, una la poarta raiului alta in sus la gura graiului...
...deschide mormantul, gropare...

Concertul de asta seara de la Sala Palatului sustinut de Tudor Gheorghe a fost, asa cum ne-a obisnuit Maestrul, ”Lectia de cultura”. Asa ne-a educat de 40 de ani! Insusi Maestrul a recunoscut, in aplauzele publicului, asta seara.
A fost un concert greu, asa am simtit, plin cu melodii din mahalaua interbelica, perioada de aur a culturii romanesti. Maestrul a daruit un manunchi de cantece de dor si jale, de iubire si de moarte, de viata si de bucurie, multe dintre ele fiind scrise de autori necunoscuti, altele cu versuri de Anton Pann.
Exista in ”folclorul” mahalalelor primitive, nesofisticate, piese cu un continut profund filosofic. Multe cantece sunt despre moarte sau ceva dureros aflat in apropierea mortii, insa toate exprima realitatea fara falsitate, simbolismul fiind prezent in mica masura dar foarte profund, dramatismul este, in schimb, autentic si coplesitor.
Versurile extreme, de o franchețe tulburatoare au fost insotite de muzica mahalalei interbelice plina de acorduri bizantine dar si de folclorul nostru cu intonatii asemanatoare bocetului! Maestru a prezentat chiar si o Manea. O adevarata Manea.

Impresionant ce insemana muzica! Si ce poate face un Maestru cu ea!

Maestrul TUDOR GHEORGHE este un artist desavarsit care, cu har pentru muzica si arta, a reusit intr-o viata de om sa daruiasca si sa educe generatii!
Multumim, MAESTRE!



duminică, 5 aprilie 2009

Doamna Udrea, in ce investiti, in chiolhanuri sau ”ciolanuri”...pentru ologarhii portocalii?!



































































Intr-o sambata insorita de primavara, pe 4 aprilie, dis de dimineata, am pornit pe drumuri de tara, spre destinatia clasica a romanului bucurestean. Am poposit in Sinaia, pentru putin timp, nu m-a impresionat in nici un fel, fiind parca oprita din evolutie. Poate pentru ca nu am stat prea mult!Afara de locurile care imi fac mare placere, fiind pline de amintiri de neuitat, Sinaia de acum nu mi-a produs nicio emotie, doar cerul albastru alabastru de deasupra noastra parca purta ceva magic si transforma orice se proiecta in inaltimea sa.
Apoi, pe un drum execrabil (este putin, poate chiar plastic, spus!) am pornit spre Rasnov, cetatea medievala.
Am ajuns, fiind nerabdatoare sa poposim acolo, sus, aproape de nori, intr-un loc ce emana istorie!
Nerabdarea s-a transformat in...dezamagire!
Am redescoperit o cetate, Cetatea Rasnovului, intr-o stare de profunda degradare!
Lucrarile executate, pe care le apreciasem acum doi ani, erau in paragina si, poate pentru ca nu au fost executate asa cum trebuia, pareau degradate cu mult mai mult decat scurgerea timpului efectiv peste ele.
Urcarea spre cetate pe panta ”pieptișă” pe munte, este profund degradata si periculoasa, sunt lipsa mai multe bare de protectie, despre trepte nici nu poate fi vorba, insa acest traseu este folosit cu precadere de turistii care nu doresc sa urce impreuna cu masinile pana la poarta cetatii. Si in cetate am fost uimita sa vad cat de putin se pune accentul pe securitatea turistului, barele de protectie, inclusiv pe terasele care ofera privelisti minunate, podețele de lemn, sunt atat de fragile si simplist executate incat cred ca numai un noroc a facut ca pana acum sa nu se intample vreun accident.
In rest, lumea se bucura, asa cum am facut-o si noi, era in pregatire desfasurarea unei piese de teatru, iar cetatea era plina de oameni imbracati in armuri si in costume medievale, ceea ce a facut ca tot ce am sesizat cu amaraciune sa dispara ca un nor...

Si ne-am bucurat!

Cred ca doamna ministru Ud(r)ea ar trebui sa investeasca mai mult in locatiile turistice consacrate si recunoscute ca fiind traditionale pentru poporul roman dar si cu o deschidere pentru turismul international, vestigiile istorice fiind apreciate in lumea intreaga!
Cred ca ...umezeli electorale cum ar fi spa si ...bai termale in Bucuresti ar trebui anulate si incepute investitii serioase in salvarea vestigiilor istorice romanesti cu traditie turistica...
Evidenta faptului ca ”dezvoltarea turistica”, propovaduita de doamna ministru ce are ca destinatie scurgerea investitiilor catre ...oligarhii portocalii, este imposibil de inlaturat atunci cand vizitezi o tara atat de frumoasa cu vestigii in cea mai mare parte aduse la ruina cu scopuri bine determinate!

marți, 31 martie 2009

Acum 120 de ani








La multi ani! Simbolul Parisului implineste azi 120 de ani!
Pe data de 31 martie 1889, la Paris, a fost inaugurat faimosul Turn Eiffel, simbolul cel mai reprezentativ al Europei, intr-o ceremonie organizata de Gustave Eiffel, care a proiectat si construit turnul in onoarea centenarului Revolutiei franceze. Comitetul Centenarului a ales planul lui Eiffel, care consta dintr-un turn de otel ce urma sa se ridice la o inaltime de aproape 300 metri deasupra Parisului si sa fie cea mai inalta structura construita de om. Constructia a inceput in ianuarie 1887 si a fost terminata pe 31 martie 1889. Pe ingusta platforma din varf, Eiffel a fost decorat cu Legiunea de Onoare. Pentru ca lifturile nu erau inca instalate la data inaugurarii, Gustave Eiffel a urcat scarile turnului impreuna cu cativa colegi mai rezistenti si a ridicat steagul francez in varful structurii. La inceputul lui mai, s-a deschis Expozitia Internationala de la Paris, turnul avand rolul de poarta de intrare in imensul targ.
Monumentul a ramas aproape neschimbat pana in prezent si este una dintre principale atractii turistice din lume, fiind vizitat anual de peste sase milioane de persoane.
Este intradevar minunat! La multi ani!

Straini in noapte



In seara asta am vazut ”Straini in noapte! La Opera Nationala din Bucuresti.
Acum aproape o luna, prietena mea Lavinia, m-a sunat si scurt m-a intrebat daca vreau sa vad aceasta piesa! Mi s-a parut aproape ciudat pentru ca nu am indraznit sa ma gandesc la asta dar si pentru ca intotdeauna aflam dupa ce avea loc spectacolul iar inainte intelesesem ca biletele se terminau imediat.
Am facut o mica introducere ca sa ma adun putin pentru ca sunt, inca, sub impactul lasat de piesa, de actori, de regie, de secenariu ...tot!
Au curs cernelurile in valuri comentand piesa cu cel mai rasunator succes din ultimii ani!
Nu voi face asta! Nu voi comenta!
Vreau doar ca aceasta notiță a sufletului meu sa ramana, amintindu-mi mereu ce am simtit si ce am trait odata cu piesa!
AM fost absorbita cu totul de secena si de viata de acolo! Acolo, pe scena, s-a trait ...o viata...mai multe vieti...toate odata...inclusiv a mea...
Nici nu-mi vin in minte decat cuvinte mari ca minunat, extraordinar, dar nu, nu sunt potrivite pentru ce s-a intamplat acolo. Nu numai pe scena ci peste tot...in sufletele oamenilor, in sufletul meu. De fapt s-a deschis o poarta spre sufletul fiecaruia si toti au vibrat. Si eu am vibrat in fiecare gest, in fiecare cuvant...in fiecare tacere...
Cand dragostea si viata sunt complice ...se nasc lucruri minunate...
...si am trait si retrait
...apoi iubire si iertare

...ropote de aplauze...

MULTUMESC LAVINIA!

Foto: adevarul.ro

vineri, 27 martie 2009

ALARMA! Ne invadeaza mediocritatea!



Gabriela Savitsky a tras un semnal de alarma fata de intentiile mai marelui ”ciolanar” al PSD-ului ca pe listele candidatilor pentru Parlamentul European nu se regaseste
europarlamentarul de succes, doamna Corina Cretu!


Ca o paranteza, mai ieri, in improspatatul PNL, o alta doamna europarlamentar, Renate Weber a fost inlaturata, fiind propusa pe un loc neeligibil pentru Parlamentul European.



Mediocritatea se infiltreaza, murdar, in mintile unor oameni, evident frustrati. Sintagma ”sange proaspat in sistem” promovata atat de ...oral de mediocritatea de top corupe minti bolnave de frustrare! Altfel cum am putea explica faptul ca tot ce este de succes, tot ce functioneaza in parametrii maximi, tot ce duce spre progres in respect pentru cetatenii acestei tari se dilueaza, se difuzeaza si se disipa ca si cand nu ar fi existat vreodata!

NU VREAU SA TRAIESC INTR-O ASTFEL DE TARA!

Intr-o tara in care EBamboo (multumesc doamnei Lucia Verona ca a creat un ”slogan de tara” atat de relevant) a atins un maxim de popularitate intr-o zi in care, dupa criza de orgoliu a tatalui conducator, toate fortele s-au pliat perfect pe dorinta odraslei! Intr-o tara in care ”valori” cum ar fi Geoana si Boc ne conduc spre propasirea neamului sub obladuirea orgasmica a FMI-ului!

NU trebuie sa continuam in tacere si sa acceptam toate ineptiile promovate in chip ”salvator” de catre cei care din greseala noastra au ajuns sa ne conduca!

De data asta nu trebuie sa ne cuprinda lehamitea!

Trebuie sa ne spunem clar opinia, sa ne exprimam si sa folosim acel drept, fundamental, acordat unui cetatean al unei tari, democrata (!), pentru a alege cum si de cine sa fim condusi si reprezentati.

Semnalul de alarma a Gabrielei il redau mai jos http://gabrieladsavitsky.wordpress.com/2009/03/27/ravase/

”M-am gândit să scriem, în calitate de bloggeri, Preşedintelui Socialiştilor Europeni şi să cerem suprevegherea nominalizărilor pe lista pentru PE.
Şi chiar o s-o fac. Mă duc să-mi aduc dicţionarele. Ce ziceţi, sunteţi de acord? De fapt, mă enervează zvonul că doamna Corina Creţu nu va fi pe listă pe loc eligibil exact pentru că domnul Geoană are să-i plătească nu ştiu ce poliţă domnului Iliescu, prigonindu-i oamenii.
Vouă vi se pare corect?
Vi se pare normală această prigoană a unui om din pricina apartenenţei sale ideatice la un al grup decât cel al liderului formal?”

joi, 26 martie 2009

Mediocra Manipulare

Citind pe blogul lui Flavius un post intitulat pertinent ”Cadoul ideal pentru cel dantai barbat http://flaviusobeada.wordpress.com/2009/03/25/cadoul-ideal-pentru-cel-dintii-barbat/#comment-1192 m-am gandit ca manipularea simplista, la nivel mediocru, pe termen scurt este jucaria preferata a celui dantai ”barbat”. el crede ca prin ”abordarea” abrupta a crizei prin afirmatii de tipul ”criza pensiilor” de anul trecut, acum ”criza alimentatiei”, temperate apoi prin ”Romania NU are azi nevoie de bani” ci doar de o ”centura de siguranta” pentru a evita eventuale derapaje datorate lipsei resurselor, va fi perceput ca salvatorul natiunii! Mai mult decat atat toata sarada cu FMI este de fapt o tactica prin care impusca doi iepuri : unul prin care mentine Romania intr-o stare liniara apropiata de zero dar care nu poate fi numita faliment, fapt ce ar duce evident la pierderea, din start, a orcarui gand pentru participarea la alegerile prezidentiale. Al doilea, prin ”infuzia” de capital creata prin imprumut realizeaza o continuitate a platilor, dar si initierea unor noi proiecte (investitiile din infrastructura atat de laudate de boc, si altele) catre ”minunatele” firme care-i asigura sprijinul financiar, in general dar si intr-o eventuala campanie!

PS: Cred ca suntem luati un pic de val, si-a anuntat cel dantai ”barbat” candidatura?! Cocheteaza! :))


PPS: Iepurasii sunt sub acoperire (tot manipulare!) insa nu a reusit sa le ascunda urechile si nasul!



sursa foto: luckystejar.ablog.ro

RENATE WEBER , europarlamentar PNL Scrisoare deschisa adresata domnului Prim-ministru, Emil Boc

Scrisoare deschisa adresata domnului Prim-ministru, Emil Boc

si domnului Catalin Predoiu, Ministru de Justitie

Domnule Prim-Ministru,
Domnule Ministru de Justitie,
In ultimele doua luni, autoritatile statului roman au afirmat, in repetate randuri, ca
adoptarea celor patru mari coduri este o maxima urgenta, pentru ca ar fi cerute si asteptate
de Comisia Europeana, ca o conditie a ridicarii mecanismului de cooperare si verificare.
Adevarul este ca aceste coduri sunt asteptate de societatea romaneasca de mai bine de 18 ani,
tocmai pentru ca ele sunt fundamentale pentru functionarea corecta a unui stat de drept si ar
fi profund nedrept fata de tara aceasta ca adoptarea lor sa fie facuta acum « pe fuga », prin
angajarea raspunderii sau prin proceduri de urgenta, indiferent de motivele invocate, de
altfel neadevarate.
Se lucreaza la aceste coduri de mai multi ani si, in ansamblu, ele reprezinta o modernizare a
legislatiei noastre, ca urmare a contributiei multor specialisti in ale dreptului. Dar, ca orice
legislatie, ele reprezinta – in acelasi timp – si vointa politica a celor care guverneaza. Din
acest punct de vedere, guvernul si-a manifestat optiunea politica pentru forma proiectelor
trimise in Parlament, desi in cuprinsul lor sunt unele aspecte care trebuie neaparat
schimbate, daca dorim ca Romania sa fie un stat al legalitatii si nu al abuzurilor de
interpretare si aplicare. Lasati macar Parlamentul Romaniei, in ciuda majoritatii de 70% pe
care o aveti, sa le dezbata asa cum trebuie – tinand cont si de observatiile venite din partea
societatii civile – si sa modifice ceea ce este absolut necesar.
Iata doar cateva observatii privind Proiectul Codului de procedura penala:
Un judecator de drepturi si libertati cu mainile legate
Desi este salutara crearea institutiei judecatorului de drepturi si libertati, cu atributii inclusiv
in ce priveste solutionarea cererilor referitoare la masuri procesuale si a tehnicilor speciale de
supraveghere, este de neinteles eliminarea acestuia tocmai in acele situatii in care, prin
masurile procesuale dispuse, s-ar aduce atingere vietii private si dreptului la un proces
echitabil.
De exemplu, in urmatoarele cazuri :
- pentru autorizarea folosirii investigatorului sub acoperire (art. 146),
- livrarea supravegheata (art. 149),
- identificarea abonatului, proprietarului ori utilizatorului unui sistem de
telecomunica#ii (art. 150) si obtinerea listei convorbirilor telefonice (art. 151),
nu e prevazuta, indiferent de situatie, necesitatea obtinerii autorizarii judecatorului de drepturi
si libertati, incalcindu-se chiar prevederile art. 52 ale prezentului proiect referitor la
competentele judecatorului de drepturi si libertati.
De asemenea, Proiectul a lasat masura ridicarii silite a bunurilor si inscrisurilor la latitudinea procurorului, fara a face uz de noua institutie, cu toate ca dispozitiile din Codurile de procedura
penala ale altor state membre ale UE (de ex. sectiunea 111e din Codul de procedura penala
german) stabilesc necesitatea autorizarii prealabile a judecatorului.
www.renateweber.eu
Legalizarea indirecta a torturii
Un aspect de o gravitate fara seaman o reprezinta legalizarea indirecta a torturii prin
intermediul „probelor derivate” mentionate de controversatul art 100. Acest articol reprezinta
un exemplu clar al rezistentei Ministerului Justitiei fata de opozitia societatii civile referitor la
acest proiect de cod.
Aliniatele 2, 4 si 5 sunt un exemplu clar al ambiguitatii si incalcarii drepturilor omului, intrucat
permit utilizarea, in anumite conditii, a probelor derivate din tortura si tratamente inumane si
degradante, dar si a altor probe obtinute in mod ilegal.
Or dreptul de a nu fi supus torturii si tratamentelor inumane reprezinta o norma internationala imperativa ce nu cunoaste exceptii. Nu numai CEDO, dar si Curtea Europeana de Justitie de la Luxemburg, Comitetul Natiunilor Unite impotriva torturii, Curtile Constitutionale ale statelor membre ale UE au declarat dreptul de a nu fi supus torturii ca o norma imperativa si o obligatie absoluta a statelor de a lua toate masurile posibile de a preveni si sanctiona orice fel de incalcare a acestui drept.
Art 100 alin (4) si (5) reprezinta o incalcare inclusiv a Constitutiei Romaniei, care in art. 22 nu stabileste nici un fel de exceptie de la dreptul de a nu fi supus torturii. Cu toate acestea, in precizarea Ministerului Justitiei, din 3 martie 2009, la protestul formulat de APADOR-CH,
apare ca legala utilizarea probelor derivate din tortura, comunicatul fiind confuz, cu explicatii
contradictorii, care ba permit, ba nu permit folosirea probelor derivate din tortura si care sunt
in mod vadit neconforme cu standardele europene si internationale. In mod categoric,
alineatele (4) si (5) trebuie inlaturate.
Invocarea nulitatii absolute nu poate fi limitata
O incalcare grava a principiilor de drept este limitarea termenului de invocare a nulitatii
absolute pentru situatiile referitoare la „prezenta suspectului sau inculpatului atunci cand
participarea sa este obligatorie potrivit legii si la asistarea de catre avocat a suspectului sau
a inculpatului, precum si a celorlalte parti, atunci cand asistenta este obligatorie”.
Desi natura de ordine publica a nulitatii absolute impune posibilitatea invocarii nulitatii
absolute in orice stadiu al procesului, Proiectul stabileste totusi limite de invocare, cum ar fi
„pana la incheierea procedurii in camera preliminara, iar in cazurile in care nu se desfasoara
procedura camerei preliminare, pana la citirea actului de sesizare in fata primei instante”
(art 281 alin 3). Aceasta reglementare ar putea duce la situatii similare celor deja sanctionate
de CEDO in cazuri precum Spinu c. Romaniei.
De asemenea, prevederea ar fi contrara si principiului contradictorialitatii, preeminentei
dreptului si obligatiilor pozitive pe care statul roman le are in baza CEDO de a lua toate
masurile necesare de protectie a drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanelor ce se afla sub controlul autoritatilor publice (pentru ca situatiile sus-mentionate care atrag nulitatea absoluta privesc si persoanele arestate preventiv sau supuse altor masuri privative de libertate).
Lipsa termenelor precise permite interpretarile abuzive
O alta problema majora a actualului Proiect este lipsa unor termene precise pentru
indeplinirea anumitor obligatii de catre instante de judectata sau organe de urmarire penala,
precum si in cazul limitarii drepturilor suspectului sau inculpatului, desi jurisprudenta CEDO a subliniat in nenumarate randuri necesitatea stabilirii unor termene clare si precise in vederea asigurarii principiului securitatii juridice si protectiei contra arbitrariului1.
1 Vezi Laumont c France, Jecius c. Lituaniei, Varga contra Romaniei.
www.renateweber.eu
Astfel:
- nu este stabilit termenul cand trebuie sa i se aduca la cunostinta suspectului dreptul de a fi
asistat de un avocat;
- lipseste precizarea unui termen scurt pentru incunostiintarea avocatului asupra datei si orei
efectuarii actului de urmarire penala sau audierii efectuate de judecatorul de drepturi si
libertati;
- lipseste precizarea termenului-limita pentru efectuarea perchezitiei informatice;
- nu este precizat termenul maxim rezonabil in care procurorul poate amana motivat
efectuarea informarii sau a prezentarii suporturilor pe care sunt stocate activitatile de
supraveghere tehnica catre suspect sau inculpat.
Confidentialitatea avocat-suspect/inculpat, sub semnul intrebarii
Deficitare sunt prevederile referitoare la relatia avocat-client (suspect sau inculpat). Daca, pe
de o parte, este laudabila dispozitia prin care se apara confidentialitatea avocat-client
indiferent de gravitatea infractiunii cercetate, pe de alta parte alin (2) al art. 87, prin
ambiguitatea formularii (“cu respectarea masurilor necesare de paza si securitate”) permite o
restrangere arbitrara a principiului confidentialitatii, mai ales in sectiile de politie.
Victima ramane victima
Sunt criticabile dispozitiile referitoare la schimbarea partii vatamate din parte in procesul
penal in doar subiect procesual penal, fara insa a i se acorda in mod expres, in cadrul
articolului destinat drepturilor partii vatamate, dreptul de a exercita caile de atac privind latura penala, incalcandu-se astfel decizia 100/2004 a Curtii Constitutionale, care stabileste explicit caracterul inalienabil al acestui drept.
Cred ca este evident ca unele din articolele prezentului Proiect trebuie neaparat inlaturate,
alte dispozitii trebuie sa apara pentru garantarea drepturilor si libertatilor, iar altele ar
trebui reformulate.
O eventuala sugestie – pentru inlaturarea unor interpretari arbitrare si chiar abuzive ale
unor articole redactate ambiguu – ar fi aceea ca fiecare articol (sau macar, pentru inceput,
articolele problematice) sa fie insotit de o nota explicativa, metoda de mult aplicata in statele
cu lunga traditie democratica.
Consider ca doar expunerea de motive nu este suficienta, notele explicative trebuind sa
cuprinda comentarii pentru fiecare articol in parte, sa mentioneze domeniul de aplicare,
definitia termenilor utili, situatiile practice la care se refera, criterii clare pentru aplicarea si
interpretarea lor.

Renate Weber, PNL

Deputata in Parlamentul European

Membra a Comisiei de Libertati Civile Justitie si Afaceri Interne

duminică, 22 martie 2009

ganduri aiurea de duminica


A fost Congresul PNL. Demonstratie de eleganta politica. Am urmarit prima zi a Congresului, cu interes, sustinand, ca si altii, un anumit candidat. In pofida faptului ca acest congres a fost plasat in timp total nefericit, singurul „gastig” a fost doar mediatizarea acestuia, care a aratat, inca o data, un eveniment politic faurit de elita politica care se regaseste in PNL.
Toate s-au spus, pe bloguri, in media, asa ca, acum, mi se pare inutil sa zabovesc asupra unuia sau altuia dintre evenimentele care s-au derulat.
Congresul a fost. Noul presedinte al partidului, Crin Antonescu, a fost ales cu un numar de voturi destul de mare. Poate vor reusi, desi eu ma indoiesc, sa se canalizaze pe cele doua mari „evenimente” parlamentarele si prezidentiale.
Pentru parlamentare echipa ar trebui sa fie compusa din oameni care au demonstrat, politicieni cu experienta si carisma, cu toate ca acum ideea de „sange proaspat in instalatie” a molipsit si idealurile elitei politice din PNL. Cu amaraciune constat ca ce e rau, greu piere si, culmea, e si molipsitor! Nu ne ramane decat speranta ca maturitatea politica si tinta sa fie definite atat de clar incat sa nu se produca „derapaje”. Fostul presedinte al partidului, Calin Popescu Tariceanu ar putea fi un europarlamentar de succes! Poate „jocurile” se joaca altfel, dar eu cred in ideea ca in Parlamentul European o tara trebuie sa trimita cei mai buni politicieni din toate partidele. Asa ca, indiferent de optiunile fiecaruia in ce priveste partidele, consider ca cel mai important lucru este ca acei oameni sa fie reprezentativi pentru tara. Da! Ce frumos ar fi ca valorile tuturor sa fie bazate pe aceleasi criterii. Dar nu, avem o multitudine de criterii obietive sau subiective, iar mediocritatea si modelingul stau la loc fruntas! Poate acum principala lozinca ar trebui sa fie: la vot, impotriva mediocritatii! Privind in urma, acum cateva zile, s-a desfasurat cel mai oripilant exercitiu de manipulare in masa a populatiei si chiar a mediei. Intai interviul presedintelui Traian Basescu, unde isi lauda odrasla, tremurand de furie, ca un taur injunghiat, si apoi reactia „fireasca”, lovitura de gratie, „a la Oprescu” desigur din motive diferite, juna a demisonat din partid! Sa nu aduca prejudicii imaginii Partidului De-Lingai! Absolut jenant, dar asta prinde la publicul mediocritatii. Ramane sa vedem in ce masura se pot mobiliza partidele, in special PNL, care are acum o situatie speciala creata cu propria sa mana. Ce-si face omul cu mana lui....
Pentru alegerile prezidentiale, cred ca, noul presedinte al PNL desi carismatic, vocal, chiar simpatic, nu este pregatit pentru a face fata contracandidatului sau, Traian Basescu. Nu este vorba numai despre mitocania si mediocritatea cu care Crin Antonescu va trebui sa se confrunte, ci de altceva care depaseste imaginatia multora: furia combinata cu frica, gandirea diabolica lipsita de scrupule, o paranoia canalizata pe ideea de putere si control. Gandindu-ne ca acestea deja exista si „lucreaza” intelegem gradul avansat cu care se va confrunta candidatul Crin Antonescu. Cred ca numai o consiliere extrem de buna poate sa-l duca intr-un tur doi, altfel...ramanem repetenti cinci ani.

vineri, 20 martie 2009

dupa chipul si asemanarea ...sefului...sluga


Catalin Predoiu, ministrul justitiei, persoana care ar trebui sa intre analele ...”Guvernului”! A traversat Guverne!
Privindu-l, m-a strafulgerat o imagine! Imaginea tatalui care-si inghite fiul apoi il scuipa afara! Sa domneasca! Nu va speriati! E din mitologia greaca, iar fiul este Hades! Hades este zeul lumii subpământeane, sălăşluia în împărăţia umbrelor!
Nu pot transpune imaginea care m-a bantuit...nu sunt scriitor, ziarist sau o persoana cu abilitati in domeniu!
Sunt jurist!
Acum ca m-am descoperit in toata ...profesiunea mea, declar ca profesez cu sârg si pasiune! Nu sunt de renume, dar imi place!
Avand acest punct in comun, l-am urmarit cu atentie!
Fata de alte emisiuni, ca de exemplul a maestrului Ion Cristoiu, ZigZag in care invitata a fost doamna Judecator Mona Maria Pivnicieru, unde am urmarit fiecare cuvant fiind absorbita total de esenta mesajului juridic (tehnic) si filozofic (pe alocuri), Stirea zilei, realizata de minunata Gabriela Vranceanu Firea alaturi de maestrul Ion Cristoiu, mi s-a parut ca a fost invadata ...de umbre!
Catalin Predoiu, invitatul emisiunii, a bantuit trecutul fiind prezent in viitor!
A inceput dorind sa precizeze „care au fost motivatiile si care nu au fost motivatiile” initierii noilor coduri. Departe de mine sa consider ca domnul ministru Catalin Predoiu nu este un profesionist! Nu-i cunosc activitatea profesionala! Eu cuget asupra ce a prezentat in acesta emisiune, ce mesaje a transmis ministrul justitiei in aceasta infierbantata perioada de dezbaterea a codurilor tarii, cele mai importante legi ale unei tari, acele legi de „larga respiratie” cum potrivit a spus-o doamna judecator Mona Pivnicieru.
Discursul ministrului justitiei a fost incoerent, fara a aduce lamuriri clare asupra problemelor ridicate de realizatoarea emisiunii si invitatul dansei, marele jurnalist Ion Cristoiu, a incercat, prin diverse tertipuri si cuvinte semialese, sa ocoleasca un raspuns clar!
S-a eschivat din punctul meu de vedere. A transmis ca probleme cum sunt cele legate de libertatea presei, sunt nereale, chiar intreband care anume articol din cele 12 aduce nemultumiri jurnalistilor, considerand ca este de fapt o interpretare eronata a articolelor cu pricina si ca nu se pune problema interzicerii exercitarii profesiei de ziarist. Totodata a precizat ca aceste prevederi nu inseamna, de fapt, o adaugire ci o adunare in manunchi a unor prevederi legale dispersate. A mentionat cu seninatate ca aceste articole se pot adopta sau nu (ca si cand ii este indiferent) dar ca in situatia ramanerii reglemenatarilor dispersate sunt posibile cazuri in care un avocat bun poate profita din plin, iar solutiile sa nu fie cele corecte. (?!). Am remarcat ca avut un discurs similar, evident, cu pozitia sefului sau, chiar a facut trimitere la o anumita persoana care a afirmat ca libertatea presei este foarte importanta, si a atins foarte vag, dar a punctat, referinte cu privire la competentele profesionale ale judecatorilor! Si a amintit, asa intr-o doara, de preocuparile DNA ului cum ca ar ramane fara infractori!
Si-a exprimat disponibilitatea ca toate amendamentele facute de trusturile de presa sa le primeasca apoi sa le transmita Parlamentului, respectiv Comisiilor in care au loc dezbaterile!
Domnul Ion Cristoiu a insistat, pe buna dreptate, asupra modalitatii in care aceste amendamente ar fi aprobate si introduse in coduri, ministrul justitiei a raspuns impardonabil, ca ar fi bine sa ne aducem aminte ca parlamentarii au fost alesi uninominal, solutia fiind sa se ia legatura cu parlamantarul din circumscriptie! Adevarat! Solutie reala! Legala! Insa spiritul dreptatii ar trebui sa strapunga libertatea democratica inregimentata in lege!
Altfel, discutia a parut a fi intre jurnalisti profesionisti si o persoana care are niste informatii despre dezbateri si stie cate ceva din continutul codurilor.

Pacat! Pe codurile acestea se va inscrie numele ministrului justitiei in timpul caruia au fost adoptate. Pentru posteritate. Si domnul ministru stie!
Sunt multi maestri in drept in Romania de azi, iar Romania de maine ne va judeca!


sursa foto:www.ghiseulbancar.ro/

miercuri, 18 martie 2009

Nu vreau sa te mai vad...


...niciodata, ca taci, ”diplomatic” cu papion, in fata jigodiei mediocre din capu statului!
Domnule Calin Popescu Tariceanu, experienta anilor de guvernare pentru un om educat si invatat este de aur.
Comparativ, experienta mediocrului in executivul prezidential este de c....!
Nu doresc sa comentez nimic pentru ca as posta doar transcriptul emisiunii Sinteza zilei - Mihai Gadea unde invitat a fost domnul Calin Popescu Tariceanu!
Stralucita prestatie!
M-a castigat definitiv!

Somn usor, tuturor!
M-am linistit, mai exista oameni adevarati in tara asta care aleg lupta pe frontul democratiei! In prima linie!


sursa foto:romanialibera