O zi obisnuita

Prima zi de blog, ultima zi a anului! Un inceput si un sfarsit! Circumstantele s-au tesut in asa fel incat astazi sa decid sa fac acest pas! Am definit acest spatiu virtual, in urarea mea catre un prieten care a facut acest pas inaintea mea, ca fiind Casa cuvintelor. Un loc in care poti comunica tuturor si nimanui ce simti, ce crezi sau ce vrei! O Casa parte a sufletului pentru ca, de cele mai multe ori, un blog reflecta o persoana, un grup de persoane si toti vin cu sentimente, pareri, opinii, principii.

Am facut acest blog pentru a face primul pas in mine insami spre comunicarea neconditionata, in respect pentru sine si pentru ceilalti. Nu astepti nimic si daruiesti totul!

Ce gandesti, ce simti!

Imi doresc ca in acest spatiu sa ma definesc asa cum ma vad in ochii mei, zi de zi, si poate asa cum as vrea sa ma inteleaga altii, pentru ca uneori simt ca ceilalti nu ma inteleg desi ma aud, sau pur si simplu nu sunt interesati sa vada sau sa auda ce simte cel de alaturi. Cred ca e mult mai comod pentru ei.

Este un spatiu de la care nu ai asteptari deci nu te poate dezamagi si iti poate oferi cel mult surprize!

Asa ca de anul nou, mi-am facut cadou un blog!



La multi ani!

Sa fie un an mai bun ca celelalte de pana acum, mai surprinzator, mai implinit si fericit!