“Luminile iubirii

Cuvintele pe care nu le- am spus,
Sunt tot atatea trepte ce pogoara,
Cu sufletul tot mai adanc m-am dus,
Pe treptele tacerii, ca pe-o scara.

Ca-ntr-un cuprins de pestera boltit,
M-am coborat in lumea nerostirii,
Si-n cutele de piatra i-am gatit,
Acolo-n fund, un ascunzis Iubirii.

Cuvintele pe care nu le-am spus,
Sunt tot atatea trepte de tacere:
Adanc in mine, mai adanc m-am dus,
Acolo, unde orice vorba piere.

De-acolo, din limanul necuprins,
Din lumea fara mal a nerostirii,
Pe treptele tacerii s-au prelins
Din ascunzis, luminile iubirii.”

(Zorica Lațcu Teodosia - Maica Teodosia, Luminile Iubirii http://www.golescu.ro/evenimente-proiecte.php)