Chiar daca este marti, simt agitatia saptamanii ca si cand ar fi pe sfarsit. Saptamana. Nu agitatia.
De aceea, cred ca agitatia va razbate si in aceste randuri asa cum a patruns in gandurile mele.
Am urmarit cu interes emisiunea de ieri a lui Mihai Gadea. A fost despre ceea ce simteam eu dăunazi. Despre trecut oglindit in prezent si proiectat in viitor. Parca am fost telepatici! Ha! Pe aproape! M-am gandit ca poate nu numai eu simt asa, poate nu numai cativa oameni vad, poate nu numai cativa oameni pornesc lupta. Da, lupta cu minciuna, lupta cu ipocrizia, lupta cu lipsa de verticalitate, responsabilitate si principialitate, lupta cu imaginea vanduta cu orice pret, si as putea continua la nesfarsit.
Azi, am constatat ca realitatea este mai ...reala decat visele, impresiile si sentimentele. Azi am constatat ca nu-i ca ieri! Nu se dezminte! Vara nu-i ca iarna. Iarna nu-i ca vara! Azi nu-i ca ieri!
Bun, care va sa zica Caragiale! Bre, Nene Iancu, mai treci si pe la noi ca ne mananca Shakespeare! Pentru ca sper ca il macina aceeasi intrebare: ”a fi sau a nu fi”! Si-i da frisoane.
Cacofonia susmentionata nu e intamplatoare, orice asemanare cu personaje reale nu-i intamplatoare!
Agitatie!
Bugetul tuturor se dizolva!
Al tarii, al comunitatii, al firmelor, al departamentelor, al sefilor, al angajatilor, al dezangajatilor.
Toti se refera la analize, la cifre, la proiecte, la hartii...
Totul parca este facut din hartii...bani, proiecte, planuri, vise, ..., oameni.
In alta ordine de idei, agitatia asta parca s-a mutat si in viata mea. Exista atatea planuri, proiecte, vise care, parca raman numai pe hartie. Asa cum am am mai scris, tot politicul, toata agitatia, lipsa de coerenta, profesionalism, indecizia si tot ce deriva din aceste comportamente se reflecta asimptotic catre viata respectiv bugetul fiecaruia dintre noi.
Nu stiu cum s-a facut ca toate aceste tensiuni, discutii, negocieri si alte asemenea, dezbatute pana acum, care nu vizeaza direct activitatea economica, au venit exact pe valul crizei economice mondiale care ne loveste din plin, si parca timpul nu sta in loc si lucreaza in defavoarea celor multi. Ei, cei putini, cei alesi nu vad, nu simt! Au timp! Deabia au intrat la guvernare!
... dar speranta moare ultima...
Am urmarit cu interes emisiunea de ieri a lui Mihai Gadea. A fost despre ceea ce simteam eu dăunazi. Despre trecut oglindit in prezent si proiectat in viitor. Parca am fost telepatici! Ha! Pe aproape! M-am gandit ca poate nu numai eu simt asa, poate nu numai cativa oameni vad, poate nu numai cativa oameni pornesc lupta. Da, lupta cu minciuna, lupta cu ipocrizia, lupta cu lipsa de verticalitate, responsabilitate si principialitate, lupta cu imaginea vanduta cu orice pret, si as putea continua la nesfarsit.
Azi, am constatat ca realitatea este mai ...reala decat visele, impresiile si sentimentele. Azi am constatat ca nu-i ca ieri! Nu se dezminte! Vara nu-i ca iarna. Iarna nu-i ca vara! Azi nu-i ca ieri!
Bun, care va sa zica Caragiale! Bre, Nene Iancu, mai treci si pe la noi ca ne mananca Shakespeare! Pentru ca sper ca il macina aceeasi intrebare: ”a fi sau a nu fi”! Si-i da frisoane.
Cacofonia susmentionata nu e intamplatoare, orice asemanare cu personaje reale nu-i intamplatoare!
Agitatie!
Bugetul tuturor se dizolva!
Al tarii, al comunitatii, al firmelor, al departamentelor, al sefilor, al angajatilor, al dezangajatilor.
Toti se refera la analize, la cifre, la proiecte, la hartii...
Totul parca este facut din hartii...bani, proiecte, planuri, vise, ..., oameni.
In alta ordine de idei, agitatia asta parca s-a mutat si in viata mea. Exista atatea planuri, proiecte, vise care, parca raman numai pe hartie. Asa cum am am mai scris, tot politicul, toata agitatia, lipsa de coerenta, profesionalism, indecizia si tot ce deriva din aceste comportamente se reflecta asimptotic catre viata respectiv bugetul fiecaruia dintre noi.
Nu stiu cum s-a facut ca toate aceste tensiuni, discutii, negocieri si alte asemenea, dezbatute pana acum, care nu vizeaza direct activitatea economica, au venit exact pe valul crizei economice mondiale care ne loveste din plin, si parca timpul nu sta in loc si lucreaza in defavoarea celor multi. Ei, cei putini, cei alesi nu vad, nu simt! Au timp! Deabia au intrat la guvernare!
... dar speranta moare ultima...
PS. am avut o revelatie!
Cred ca ”conducatorul iubit” (cacofonie aproape inexistenta!) nu se dezminte: iarna nu-i ca vara, azi nu-i ca ieri, acum 10 minute nu-s ca acum, pentru ca se adreseaza celor ca el! Cei care nu percep decat propozitii scurte care contin mesaje despre unicele lor preocupari zilnice ”caca, pipi, papa” (sintagma apartine CUIVA(!), nu e a mea dar o evoc de multe ori, multumesc!). Deci el, ”conducatorul iubit” nu retine decat ce este esential si nu pentru mult timp. Numai memoria volatila functioneaza! Asa ca mesajul se schimba dupa necesitati, perceptorii fiind aceisi dar cu memoria deja golita! Asta e! Previzibil si neinteresant!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu